Majoritatea energiei însă se risipeşte datorită izolaţiei necorespunzătoare. Utilizând modalităţi verificate de folosire eficientă a energiei se pot economisi 70 – 90 % din necesităţile energetice ale clădirilor pentru încălzire sau aer condiţionat. 

Durata de viaţă a clădirilor este de regulă de 50-100 de ani, eventual mai mult. De aceea cel mai avantajos, din punct de vedere economic, este de a integra în clădire, deja la construcţia acesteia, tehnologii energetice economice, în cazul în care o vom face mai târziu, va fi mult mai costisitor. La ora actuală, într-o serie de ţări au intrat deja în vigoare exigenţele de izolaţie a noilor clădiri.

Majoritatea clădirilor existente astăzi au fost construite cu zeci de ani în urmă, înainte de crizele petroliere şi de problema încălzirii globale. Reabilitându-le însă cu o tehnologie energetică eficientă, se poate economisi chiar 90% din energie.

Instrumentele pentru ameliorarea eficienţei energetice a clădirilor sunt tehnologiile bine cunoscute şi uşor accesibile. Printre acestea sunt:

Izolarea suplimentară a clădirii. Adăugarea izolaţiei suplimentare este cel mai economic şi practic mod de reabilitare a clădirii din punct de vedere al eficienței energetice.

Înlocuirea ferestrelor. Prin ferestre neadecvat confecţionate se pierde o mare cantitate de căldură, aceasta şi în cazul în care sunt dotate cu geamuri izolante. Acest fenomen se întâmplă din cauza capacităţii reduse de izolare a ramelor (faţă de capacitatea termoizolantă a geamului) şi din cauza îmbinărilor defectuoase dintre ramă şi zid. De aceea este important de reţinut că înlocuirea ferestrelor are un rol deosebit în creșterea eficienţei energetice a clădirii, trebuie însă asigurat un montaj corespunzător al ferestrelor.

Modernizarea sistemelor de încălzire şi aer condiţionat. Sistemele vechi de încălzire, ca de exemplu centralele termice vechi pe ulei combustibil şi gaze, consumă mult mai multă energie decât sistemele noi. Dacă în clădire se află o centrală termică de tip vechi, este recomandabilă înlocuirea acesteia cu una nouă, pe cât posibil cu o centrală termică cu condensare. De asemeni este recomandabil să se evalueze posibilitatea de a înlocui sursa de încălzire cu o sursă care să polueze cât mai puţin mediul ambiant. O altă măsură de a creşte economiile de energie în sistemul de încălzire constă în automatizare. Toate sistemele ar trebui dotate cu sisteme automate de control care închid încălzirea atunci când nu este necesar. Termostatele pe toate caloriferele şi reglarea automată a temperaturii interne, de ex. reducerea automată a temperaturii apei din calorifere în timpul nopţii, sunt alte măsuri care conduc la scăderea consumului de energie pentru încălzire. Se pot realiza economii considerabile de energie, prin verificarea sistemului de aer condiţionat din clădire. Sistemul de aer condiţionat poate fi prost reglat, prost dimensionat sau învechit şi ar fi indicat să fie înlocuit cu unul nou.

Etanşeitate. Infiltrarea aerului are loc atunci când aerul din exterior pătrunde necontrolat în clădire prin fisuri sau neetanşeităţi. O bună etanşare a clădirii poate reduce considerabil cheltuielile cu încălzirea şi climatizarea, creând şi o climat interior mai sănătos.

Depistarea pierderilor de căldură cu camera termografică. Cel mai bun mod de a depista unde se găsesc eventualele fisuri şi zone neetanşe într-o clădire este realizarea unei fotografii cu camera termografică. Această metodă constată punctele slabe ale termoizolaţiei, ferestrelor, construcţiei, etc, depistând neetanşeităţile prin care au loc pierderile de aer cald (în regiunile cu temperaturi scăzute) sau de aerul răcit de instalaţia de aer condiţionat (în regiunile cu temperaturi înalte). Fotografierea cu camera termografică indică aceste tipuri de probleme, determinând astfel măsurile care trebuie luate pentru corectarea deficienţelor; operaţia aceasta este efectuată de regulă de firme specializate. 

Certificarea energetică a clădirilor. Măsurile pentru majorarea eficienţei energetice la clădirile existente pot fi deduse şi în urma elaborării certificatului energetic al clădirii. Majoritatea statelor Uniunii Europene a adoptat deja planul de certificare energetică a clădirilor. Ţărilor membre UE le este impusă această obligativitate prin Directiva privitoare la eficienţa energetică a clădirilor. 

La construirea, vânzarea sau închirierea clădirii proprietarul clădirii trebuie să comande elaborarea certificatului energetic al clădirii pentru potenţialul cumpărător sau chiriaş. Certificatul energetic al clădirii permite consumatorilor şi firmelor să compare şi să evalueze eficienţa energetică a clădirii. Certificatul conţine de asemeni şi recomandări referitoare la modalitatea în care, economic, se poate majora eficienţa energetică a clădirii, constituind astfel un important instrument de constatare a posibilităţilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirii. 

Administrația publică locală a orașului Orhei a implementat cu succes și urmează să implementeze și pe viitor proiecte de termoizolare și de schimbare a geamurilor în clădirile instituțiilor subordonate.