Oraşul Orhei este o localitate cu valori şi tradiţii culturale bogate. Urba dispune de 63 monumente istorico-memoriale, de artă şi arhitectură, dintre care 14 sunt de importanţă naţională, iar 49 de importanţă locală, 1 casă de cultură, 7 biblioteci şi 2 instituţii de învăţământ artistic (pictură şi muzică). În oraş activează colective artistice de amatori. În raionul Orhei, de asemenea, pot fi vizitate mai multe obiective turistice.

Monumentul lui Vasile Lupu din Orhei (1937). Vasile Lupu a fost Domnitor al Moldovei în anii 1634-1653. Domnitorul  care, vrăjit de frumusețea locurilor, își avea aici reședința de vacanță. Pe timpul domniei lui Orheiul a înflorit, de exemplu, doar aici și la Iași (capitala) străzile erau pavate cu lemn. Autorul sculpturii de bronz este celebrul sculptor român Oscar Han, iar arhitectul Robert Kurţ.

La 11 noiembrie 1937, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului României, prefectului Constantin Roşca, Cavaler al Ordinului Steaua României şi a primarului de Orhei Constantin Plăcintă, Cavaler al Ordinului Steaua României, preotul-paroh Piescu de la Catedrala Sf. Dumitru, a fost sfinţit şi inaugurat Monumentul din bronz al domnitorului Moldovei Vasile Lupu.

Statuia din bronz îl reprezintă pe Vasile Lupu, în straie de voievod, în mâna dreaptă ţinând o gramotă domnească. Postamentul este executat din piatră de Cosăuţi. Statuia a înregistrat un record în ceea ce privește amplasarea sa, fiind strămutată de 8 ori. Monumentul constituie răsplata şi recunoştinţa orheienilor faţă de marile realizări ai voievodului moldovean.

Catedrala „Sfântul Dumitru".  Cel mai vechi lăcaș religios din Orhei și unul dintre cele mai vechi din țară, catedrala Sfântul Dumitru a fost construită între anii 1632 și 1636 și sfințită cu ocazia sosirii domnitorului la Orhei în 1637.

Ctitorul Catedralei a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653). Biserica face parte din Patrimoniul național, fiind una dintre cele mai importante construcţii ecleziastice păstrate până în prezent.Patrimoniul arheologic și cel construit, se îmbină armonios cu mediul înconjurător, constituind repere pentru, activizarea industriilor creative, dar și celor legate de sporirea atractivității turistice.

Imaginea bisericii este tipărită pe verso-ul bancnotei de 5 lei moldovenești.

Sediul Upravei Zemstvei Orhei. Monument de istorie şi arhitectură din sec. XIX. 

Sediul Zemstvei Orhei (Upravei Guberniei Basarabia, începutul construcției în 1882), responsabil tehnic, arhitectorul-inginer A. Ţiganko, fiind cunoscut şi prin construcţia sediului Liceului Real din Chişinău (în prezent blocul Facultăţii de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova), a fost construită la îndemnul fostului preşedinte al Zemstvei Orhei, Alexandru Cotruță.

Sediul reprezintă o clădire de unicat în construcţia arhitecturală urbană din Basarabia. Clădirea era în doua etaje, cu mai multe coloane atît în afara sediului, cît şi în interiorul acesteia. La Primul nivel se situau birourile  specialiştilor Zemstvei.  La nivelul doi se găsea obiectul principal – Sala de şedinţe cu Coloane şi Policandru aurit. Aici se afla şi Biroul Preşedintelui Zemstvei judeţului Orhei. Clădirea era iluminată prin cele 20 ferestre impunătoare masive. În subsolul  clădirii se păstra arhiva Zemstvei.

În acest edificiu la 25 martie 1918 deputaţii din Orhei au votat Moţiunea de Unire a Basarabiei.

Muzeul de Istorie şi Etnografie.

Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei se află în incinta unei case de locuit cu poartă ornamentată, fostă vilă care a aparținut arhitectorului român Mircea Bengulescu. Clădirea reprezintă o moștenire istorică de o valoare incontestabilă pentru întreg neamul românesc, construită în stil neoromânesc (1928-1929), fiind monument de arhitectură de importanță națională, inclus în Registrul de Stat al monumentelor din Republica Moldova ocrotit de stat cu nr.984, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.1531-XII din 22 iunie 1993 (Monitorul Oficial al RM, 2010, 2 februarie, nr.15-17, art.24, p.10-109).

Colecţia muzeului conține mai mult de 20 mii de exponate, cele mai valoroase fiind colecţiile de monede și carte veche. Expoziția permanentă a muzeului este consacrată cercetărilor istorice și arheologice de pe teritoriul raionului Orhei.

Muzeul de Istorie și Etnografie Orhei este unica instituție de cultură de acest fel din Orhei, unul din puținele orașe din Basarabia în care centrul istoric a rezistat războaielor mondiale, monumentele de arhitectură și clădirile vechi fiind aproape intacte.

Biserica romano-catolică „Adormirea Măicii Domnului” - o adevărată bijuterie a Orheiului și una din puținele opere de arhitectură realizată în stil neo-gotic din întreaga țară. A fost ridicată în anul 1914, de o soție de militar rus, de religie catolică Cezarina Dobrovolskaya pentru comunitatea catolică din oraş, compusă în mare parte din polonezi, lituanieni şi nemţi. Cavoul Cezarinei se află în subsolul bisericii.

Cezarina Dobrovolskaya era o catolică lituaniană, iar soţul ei - un nobil rus ortodox. Ambii erau creştini cu suflet mare şi fiecare a ctitorit câte un lăcaş de cult în Orhei. Ea - unul catolic, iar el - biserica ortodoxă din com. Brăviceni. Ca și multe lăcașe de cult din Moldova, această biserică a avut o istorie tumultoasă. Pe timpul URSS clădirea a fost pângărită şi parţial distrusă, fiind transformată în sală de sport, iar apoi să ajungă chiar depozit. După declararea independenței, mai mulți ani biserica a rămas lăsată uitării. Datorită voinţei părintelui Klaus Kniffki, în 2005 biserica a fost retrocedată micii comunităţi catolice rămase în Orhei, iar în 2008, după o restaurare complexă, ea a fost redeschisă. 

Catedrala „Sfântul Nicolae" este situată în zona centrală a orașului. A fost construită la începutul secolului XX, având o istorie tragică. În timpul celui de al doilea război mondial Catedrala a fost parţial distrusă. În perioada URSS lăcaşul sfânt a fost transformat în depozit, iar ulterior în școală sportivă. Abia după 1990 Catedrala Sf. Nicolae își recapătă statutul inițial, fiind restaurată și redeschisă pentru enoriași.

Biserica ortodoxă „Sfântul Cneaz Vladimir”, construcție reparată și extinsă a vechii case de rugăciuni armeano-gregoriene cu hramul „Sfânta Născătoare de Dumnezeu”, ctitor a fost moșierul și filantropul armean Boris F. Bogdasarov, iar planul de reconstrucție a clădirii (1903) i-ar fi aparținut cunoscutului arhitect Alessandro Bernardazzi.

Biserica de rit vechi ortodox rus “Icoana Măicii Domnului” din Kazan          

Biserica de rit vechi ortodox rus ”Icoana Măicii Domnului din Kazan” este monument de arhitectură de importanță națională, protejat de stat.  Este  o biserică din piatră construită la începutul secolului XX pe locul unei vechi clădiri de rugăciuni. A fost sfințită la 31 decembrie 1912 de către episcopul Kiril al Odesei în cinstea Icoanei Măicii domnului din Kazan.

În perioada sovietică  biserica a fost închisă. Un timp oarecare aici s-a aflat un atelier de pictură.  La mijlocul secolului XX comunitatea creștinilor de rit  vechi din Orhei număra 356 persoane. Prin eforturile credincioșilor templul a fost reconstruit și redeschis în anul 1989.

Icoana Măicii Domnului din Kazan este o icoană făcătoare de minuni, foarte cunoscută în Biserica Ortodoxă Rusă, fiind considerată de-a lungul veacurilor ocrotitoarea orașului Kazan și a poporului rus.

Sinagoga din Orhei este un lăcaș de cult evreiesc din orașul Orhei.

Singura sinagogă din Orhei, încă în funcțiune, se află pe strada Vasile Lupu nr.62. Aici se adună acum o mică comunitate a orașului de sărbători.

Edificiul cu un etaj și o suprafață  totală de aproximativ 100 m² a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1989, a fost returnată comunității evreiești locale. Este situată lângă locul unde sinagoga a fost distrusă.

Cimitirul Evreiesc din Orhei.

Este unul dintre cel mai vechi și mai mare cimitir evreiesc din Moldova (peste 400 de ani, 9 ha).

Acesta se află în top trei cele mai străvechi cimitire active din Europa de Est, alături de cimitirele din Praga și din Mainz, Germania.

Cu aproximativ patru veacuri în urmă, evreii și-au adus aici morții, cimitirul numărându-se acum printre cele mai vechi din Europa. Este un loc plin de istorie unde și-au găsit ulterior somnul de veci atât evreii împușcați de fasciști și înhumați într-o groapă comună, cât și elita evreiască din acele timpuri.

Cimitirele evreiești de la noi găzduiesc multe personalități din elita evreiască: Ancel Sadîcov (un evreu care a scris cărți de aritmetică pentru elevi), Aron Ravici (fostul ambasador al României în Chile, care vorbea 26 de limbi), Grigore Gorviț (tanchist polonez, îngropat în cimitirul din Orhei în 1987), Arcadi Grimberg (fostul director al parcului de autobuze, are chipul sculptat în bronz și încorporat în piatra de mormânt), ș.a.

Vechiul cimitir ne demonstrează că fițele nu lipseau nici în urmă cu decenii. Acesta are o „alee VIP”, unde stau în rând mormintele a zeci de persoane care au făcut parte din elita evreiască: un fost bancher, un proprietar de moară, un latifundiar care oferea pământuri țăranilor, medici renumiți și un bogătaș care a finanțat un azil de bătrâni. Toți au monumente impunătoare, aduse pe atunci din Italia, care s-au păstrat foarte bine.

Actualmente, cimitirul este împărțit pe sectoare, iar numele morților identificați au fost înșirate într-o carte, în ordine alfabetică. Orice persoană care-și caută rudele înmormântate aici poate să le găsească mormintele. Ghidul a fost realizat de președintele Asociației de cultură evreiască Orhei, care a lucrat vreo cinci ani la această carte.

Clădirea Colegiului „Vasile Lupu” (fondat în 1923) construită în 1919 la inițiativa primarului de atunci Vasile Mahu, în stil neo-românesc, cu pereţi groşi de mai bine de un metru, ridicaţi după tehnologiile utilizate la construcţia bisericilor.

Conform datelor din arhivă, pregătirea cadrelor didactice la Orhei se realizează din anul 1923, în Școala Normală „Alexandru Ioan Cuza”, care pregătea învățători și care în 1940 a fost reorganizată în Școala Pedagogică „Alexandru Ioan Cuza”.

Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 245 din 08 mai 1991 și a ordinului Ministerului Științei și Învățămîntului nr.105 din 21 mai 1991 instituția de învățământ s-a reorganizat în Școala Normală „Vasile Lupu”, cu durata studiilor de 5 ani.

Parcul de distracții ”OrheiLand”.

Cel mai mare parc de distracții din Moldova, OrheiLand, a fost inaugurat la 1 iunie 2018. Parcul are o suprafață de 20 mii metri pătrați și este cea mai râvnită destinație din țară. Aproximativ 1.500 de persoane vizitează parcul în fiecare zi, iar în weekend numărul vizitatorilor ajunge la 5.000 de iubitori de distracție, dependenți de adrenalină și pasionați de povești. Centrul cultural-familial „OrheiLand” are o capacitate de peste 50 mii de persoane şi este gratuit pentru toți vizitatorii.

Grădina Publică din Orhei

Situată în imediata apropiere de OrheiLand, Grădina Publică din Orhei nu este doar un spațiu de recreere, ci și un simbol al identității locale. De-a lungul timpului, aceasta a fost martora evoluției orașului, reflectând schimbările sociale, culturale și politice ale regiunii.

Lucrările de renovare a Grădinii Publice din Orhei au început în octombrie 2023, iar pe 14 februarie și-a redeschis porțile. Pe un teritoriu de aproximativ 7 hectare, au fost amenajate alei noi, au fost reparate trotuare cu o lungime totală de 2,5 kilometri și au fost instalate peste 70 de bănci, ceea ce a îmbunătățit semnificativ aspectul parcului.

La fel, au fost amenajate două spații de joacă pentru copii și două terenuri de sport cu o suprafață totală de 720 de metri pătrați. Pentru bicicliști, au fost create piste de 750 de metri lungime, cu o suprafață totală de 2.300 de metri pătrați.

Printre principalele decorațiuni se numără  patru instalații arhitecturale moderne, care sunt adevărate bijuterii, unice pentru Moldova. Acestea au o înălțime de 15 metri și au fost construite și instalate chiar în centrul parcului. În plus, aceste instalații sunt decorate cu lumini LED. O altă atracție este havuzul de peste 70 de metri pătrați, cu 12 arcade iluminate, unde vizitatorii se pot răcori în zilele fierbinți de vară.

Astăzi, Grădina Publică este unul dintre cele mai vizitate locuri din municipiu, atrăgând atât localnici, cât și turiști, care apreciază frumusețea peisajului, liniștea și posibilitatea de a participa la diverse activități culturale.

Chateau Vartely (vinărie, restaurant, hotel).

Originea numelui Vartely se regăsește în numele Orhei, cuvânt care în maghiară înseamnă „loc al cetăţii”, (vár + hely sau cetate + loc).

Brandul Château Vartely a fost elaborat și lansat în anul 2004. Sloganul acestui brand e ,,Vin cu dragoste pentru tine’’, pentru că fiecare licoare produsă la Château Vartely are o parte din sufletul și dăruirea celor care muncesc aici.

După standardele vinificatorilor din lumea veche și lumea nouă, Château Vartely este o companie care îmbină tehnologiile de ultimă generație în creșterea viței-de-vie și prelucrarea strugurilor cu pasiunea pentru producerea vinului de calitate.

Compania Château Vartely a fost fondată în anul 2004, dar vinurile sub acest brand au apărut încă în anul 1996 devenind o influență majoră pe piața vinurilor din țară și peste hotarele ei, care deja are un renume internațional, iar în 2008 a apărut Complexul Turistic, dotat cu toate necesitățile pentru oaspeți.

Acest întreg spațiu se află la o distanță de doar 50 de kilometri de Chișinău. Château Vartely dispune și de o suprafață totală de vii de 550 de hectare, situate în zona Codrului și cea Bugeacului, iar roadele strugurilor crescuți în aceste spații sunt împărțite în peste 4,5 milioane de sticle anual.

Calitatea vinurilor Château Vartely este remarcată prin medalii și distincții, câștigate la cele mai renumite concursuri internaționale: Mondial de Bruxelles, Mundus Vini, Vinalies Internationales, Decanter, International Wine & Spirits Competition, Sakura, Citta del Vino, International Wine Challenge și multe altele.

Monument Istoric şi Arheologic ”Orheiul Vechi”. Este amplasat în aer liber (pe o suprafață de 220 ha), în albia pitorească a rîului Răut (care curge de-a lungul întregului raion Orhei), pe teritoriul din apropierea satelor Trebujeni şi Butuceni.

Se află nu prea departe de Chișinău, aproximativ la 43-45 km depărtare, ceea e un stimul în plus pentru organizarea numeroaselor excursii prin aceste locuri. Pe teritoriul complexului se află două muzee, o mănăstire în stîncă deschisă pentru vizitatori, dar şi cîteva hoteluri particulare.

Monumentul are o importanţă deosebită deoarece aici s-au păstrat urme de viaţă umană din cele mai vechi timpuri şi până în evul mediu târziu. Straturile de cultură ale acestui monument oglindesc toată istoria neamului şi al meleagului, ilustrând-o cu vestigii arheologice de o mare valoare muzeistică. Este un monument de arhitectură de tip orăşenesc, unde s-au păstrat multe construcţii, care prezintă un interes mare pentru istorici, arheologi, arhitecţi, dar şi turişti.

Sediul Judecătoriei Orhei. Monument de istorie şi arhitectură din sec. XX, construită prin anii 30 - Casă a doctorului şi avocatului Mihai Coteanu, fost  primar şi prefect al Judeţului Orhei și soţia sa, Ecaterina Pelivan, medic-şef al judeţului Orhei,  fiica lui Ion Pelivan.

Familia Coteanu a găzduit drept oaspeţi în casa sa aşa personalităţi ca Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu. Mihai Coteanu a fost și directorul săptămânalului „Frăția Românească” din Orhei (publicația periodică, 1919-1940).

După cel de-al doilea război mondial în edificiul a fost ocupat de Comitetul executiv orăşenesc Orhei de deputaţi ai poporului.  În anii 90 aici a fost transferată Judecătoria raionului Orhei.